joi, 19 ianuarie 2012

Ce-ti doresc eu tie, amara Romanie

Tara mea de glorii, tara mea de dor, e amortita…
Suntem indiferenti, zic! Dupa ani, in care am ascultat predictii sumbre asupra
viitorului, cand ne simtim beregata stransa de maini mizerabile, cand ni s-au
aratat doar ranjete perfide, cand ni s-au frant sperantele de nenumarate ori,
cand simtim ca nu mai putem simti, noi
privim tot ce se intampla asezati comod in fotolii.Tara a fost vanduta:
padurile sunt defrisate, zacamantul petrolier nu mai e de mult al nostru,
fabricile sunt vandute cu amanuntul, pamantul pe care calcam este proprietatea
unora care nu stiu imnul tarii. Am lasat
deoparte telenovele, spunem pas pentru al 3-lea sezon din “Nora pentru mama”,
inghitim un sandvis in graba si apucam iarasi telecomanda…zapam. Un spectacol
mediatic dinaintea nostra, cu multe artificii, cu multe pareri, cu scarba, cu
indiferenta, cu ignoranta… Suntem alaturi de popor!
Copii de scoala imbracati subtire, murdari, infometati. Batrani fara dinti si tineri fara sperante, care vorbesc frumos, sunt obositi. Oameni carora boala li se arata pe chip, schimonositi, cu fete distorsionate, cu privirea rece . Patru generatii de oameni! Frigul iti izbeste tamplele, oasele ti se intaresc, abia daca iti poti controla respiratia. Insa toti, fara exceptie, au o poveste de spus. Amarul veninului le-a cuprins sangele, dar asta nu-i impiedica sa-si strige durerea in strada. Sunt haotici,vorbesc tare, scuipa frustrari, impartasesc toti un sentiment amar : DEZNADEJDEA. Dar noi zapam intr-u succesul revolutiei populare din intimitatea caminului. Suntem alaturi de popor!
Am citit un asa-zis editorial al unor profesionisti, meschin intitulata: “Prima analiza profesionista asupra “revoltei” anti-Basescu:
Occupy Romania – Revolutia lichelelor”. http://www.ziaristionline.ro/2012/01/17/prima-analiza-profesionista-asupra-revoltei-anti-basescu-occupy-romania-revolutia-lichelelor/ Adevarat, modul in care este redactata, te loveste peste fata profesionist, daca, cumva, ai cutezat sa gandesti ca ce se intampla pe strazile oraselor mari din tara este o reactie normala,
a unei democratii subrede. Normal ca ne gandim la ce dracu’ se alege de noi in
ritmul asta, absolut firesc sa te gandesti la viitorul copiilor tai,e corect sa
te gandesti la parintii tai care imbatranesc si de care nu ne lepadam, pentru
simplu fapt ca ei nu mai produc pentru buzunarele adanci ale statului.Se
incearca manipularea prin toate mijloacele a acestei “revolutii colorate”. Asadar
nu ma supun incercarii perfide de a ma lasa convins ca trebuie sa stau in casa
si sa-mi cultiv cultura cinefila, am sa-mi termin orele de munca, si am sa
petrec “gloata de viermi” in incercarea lor disperata de a-si salva tara de
amarul pierzaniei.
La revolutia din ’89 abia daca intelegeam ce
se intampla, abia invatasem sa scriu, nu “citeam” in al-negrul televizorului
vreo urma de teroare. Acum scriu ingrozit despre ce vad in jurul meu, si citesc
oroarea si amarul pe chipul oamenilor cu care am sa ma-nconjor iarasi . Sunt
roman si nu-mi fura nimeni visele, mi le fur si singur!