sâmbătă, 9 mai 2009

Cap.2


Mi-am infipt sezutul in iarba grasa , am tras cu pofta aerul in piept , am incercat sa ma mint ca timpul nu trece repetde astfel incat sa ma pot bucura stangaci de muntele care ma imbratisa , de soarele care-mi soptea ca imi e prieten...
Publicat de la

2 comentarii:

  1. crazysoare12 mai 2009 la 18:54

    (...)And with this silence brings a moral story
    More importantly evolving is the glory of a boy (...)

    RăspundețiȘtergere
  2. Anonim8 iulie 2011 la 11:51

    viata trece gustul ramane!

    RăspundețiȘtergere

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)